Suferinţe musculo-scheletice ale operatorilor la videoterminale
Dr. Ramona Ghișe
15 Aprilie 2020
Majoritatea afecţiunilor profesionale ale aparatului locomotor se pot dezvolta în timp, generate de munca efectivă și de mediul de lucru sau pot fi rezultatul unor accidente și pot varia de la disconfort, dureri şi suferinţe minore, la îmbolnăviri care impun absenţe de la muncă, tratament medical, iar în situaţii mai grave se poate ajunge la handicap permanent . Multe probleme pot fi în schimb prevenite sau reduse semnificativ dacă se respectă legislaţia privind securitatea și sănătatea în muncă şi dacă sunt urmate orientările privind bunele practici în organizarea locului de muncă, definirea sarcinii de muncă și a responsabilităților, precum și adoptarea masurilor de reducere a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională.
Unele tipuri de afecţiuni sunt asociate cu anumite sarcini sau meserii.
Astfel principalele suferințe musculo-scheletale întâlnite în activitatea la VDT sunt:
* Afectarea coloanei vertebrale. Asociatã cu dureri de șezut și de umeri permite definirea unui tablou specific muncii de birou, cunoscut ca "sindromul secretarei". Principalele cauze: mobilierul neadecvat (construcție sau poziționare), scaun jos, îngust, instabil, moale, șezutul scaunului permite alunecarea înainte a corpului, spãtarul nu asigurã sprijin lombar, antebrațe nerezemate, nivelul coatelor mai coborât decât al tastaturii, poziție rãsucitã a corpului fațã de ecran, adesea pentru a evita fenomenele de reflexie, absența sprijinului pentru picioare. Există dovezi tot mai multe care fac legătura între factorii psihosociali - precum satisfacţiile mărunte ale muncii - şi problemele lombare, în special atunci când acestea apar în acelaşi timp cu factorii fizici.
* Durerile de gât, umeri, partea superioarã a spatelui : pozitie fixã, impusã de munca la calculator, în special dacã brațele lucrãtorului nu au nici un suport sau umerii sunt încovoiați. Durerea miofascialã de naturã ischemicã reprezintã un mecanism frecvent al durerilor cervicale și toracice.
* Hernia de disc - la cei ce lucreazã peste jumãtate din timpul de lucru în poziție șezând poate apare cu un risc de 60-70% mai mare decât la cei care nu stau jos atât de mult. Se manifestã sub forma durerii puternice de picior; herniile mici pot cauza durere de tip sciatic în timp ce acelea mari pot conduce la o lipsã de sensibilitate asociatã cu durere
* Osteoporoza care este favorizatã de activitãțile sedentare prelungite, care amplificã riscul apariției secundare de fracturi.
* CTD (Cumulative Trauma Disorder) este un sindrom ce apare în urma poziției prelungite, rigide, a brațelor pe lângã corp, ce duce la compresiunea vaselor și nervilor din zona pectoralã și care se manifestã prin durere și jenã localã.
* Sindromul de "tunel carpian" (formã a CTD) : crampe în podul palmei și în degete, ajungând la durere, pierderea controlului, slãbiciune (scãparea obiectelor din mânã), imposibilitate de a lucra, chiar pânã la anchiloze locale, prin compresiune ulnarã a formațiunilor tendinoase locale. Mișcãrile rapide ale degetelor și activitatea de tastare prelungitã determinã inflamarea tendoanelor, cu scãderea cantitãții de lichid sinovial și secundar compresiune în acest spatiu îngust a nervului median. Dacã activitatea este redusã sau întreruptã la apariția durerii ca prim simptom, fenomenele sunt reversibile. Continuarea activitãtii sustinute duce în timp la apariția modificãrilor ireversibile ale nervului median.
La personalul cu vechime în activitate existã, în majoritatea cazurilor, hiperextensie digitalã, cu articulații hipermobile. Mai mult de 1/4 dintre utilizatori lovesc tastele cu o forțã prea mare. Cauza principalã a sindromului de tunel carpian: poziționarea necorespunzãtoare a tastaturii (mai înaltã de 4 cm), taste rigide; activitate de duratã, fãrã pauze, absența cotierelor sau construcția lor neadecvatã: prea lungi, prea înguste, din materiale dure sau alunecoase; încheietura mâinii nu trebuie sã fie îndoitã sau sã trebuiascã sã fie îndoitã pentru a ajunge la tastaturã.
* Tendinita, tenosinovita extensorului degetului mare apare îndeosebi prin tastarea blancului cu policele; sindromul de intersecție constã din tenosinovitã cu localizare pe parte dorsalã a antebrațului, în zona de intersectie a tendoanelor extensoare ale mâinii și policelui. Tendinita extensorilor apare dacã mâna este menținutã ridicatã mai mult timp sau ridicatã-coborâtã în mod repetat. Apare frecvent la muzicieni și utilizatori de tastaturã.
